Casa Muresenilor O foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor. Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate si importante arhive de familie. Conducînd timp de mai bine de o jumatate de secol "Gazeta Transilvaniei", Muresenii au corespondat cu toti fruntasii politici ai vremii lor, atît din Ardeal cît si din celelalte provincii locuite de români. Pe lînga corespondenta politica, în Arhiva Muresenilor se gasesc - sporindu-i valoarea culturala - numeroase manuscrise ale Muresenilor si ale corespondentilor ziarelor conduse de ei. Atrage atentia si prezenta documentelor legate de istoria Imnului national "Desteapta-te, Romane", creatie a nemuritorului Andrei Muresanu.Muzeul "Casa Muresenilor" se indreapta spre transformarea intr-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalitati brasovene precum Casa Memoriala Stefan Baciu."Stefan Baciu"
Festivalul de muzica rock din Buzau, a implinit 25 de ani. Editia de anul acesta a adus pe scena 15 formatii din tara si strainatate. Organizatorii au dedicat aceasta editie aniversara, in ajun de Florii, lui Florian Pittis, care a fost prezentator si membru al juriului festivalului intre anii 1993 si 1995
In perioada 16-18 mai 2008, se organizeaza la Suceava, sub egida MECT, Concursul national de critica literara “Mihail Iordache”, editia a III-a, destinat liceenilor. Participantii vor trimite, pe adresa de email: concursmihailiordache@yahoo.com, cronica/ recenzia unei carti de beletristica, aparuta in anul 2007, carte scrisa de un autor roman. Termenul-limita de trimitere a lucrarilor: 30 aprilie a.c. Detalii, in pagina Concursului, aflata pe site-ul www.olimpiade.ro. Mult succes!
Un proiect de rezolutie al APCE initiat de europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov,sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaConstatand ca minoritatea istro-romana locuieste in opt sate (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj si Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea istorica Ciceria si ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial de catre Croatia ; Constantand de asemenea ca dupa cel de al doilea Razboi mondial in regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora si ca mici comunitati de origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac si Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria ;Amintind natura autohtona a minoritatii istro-romane pe teritorul pe care locuieste istoric de secole ;Notand ca istro-romana, citata de UNESCO in Cartea Rosie a limbilor in pericol de stingere ca aflandu-se «intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit de o populatie estimata intre 500 si 1500 de persoane care se autoidentifica prin endonimul Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita de croati, sloveni si italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvisti fiind numita Istro-romani ;Tinand cont de faptul ca intre 1921 si 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala «Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman si in romana literara, scoala infiintata de profesorul istro-roman Andrei Glavina ;Luand nona de faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre fratii romani) ;Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost posibila organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-roman ;Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu beneficiaza deloc de invatamant public, de nici un fel de asistenta religioasa si nu dispun de nici un fel de presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba ;Ingrijorata de reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza asimilarii lor de catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba de de o minoritate puternic amenintata cu disparitia ;Apreciind ca aceasta situatie ingrijoratoare si chiar critica nu este conforma cu normele si standardele Consiliului Europei ;Luand in consideratie obligatiile statelor membre ale Consiliului Europei fata de minoritati, precum si drepturile si obligatiile statelor inrudite fata de minoritatile de peste hotare, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,Invita autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana si sa-i garanteze acesteia respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si mai cu seama drepturile lingvistice, culturale si religioase in urmatoarele domenii: a. invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare, reviste, emisiuni radio si de televiziune in limba materna; d. sustinerea asociatialor culturale ale istro-romanilor ;Invita autoritatile Romaniei, ca stat inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror masuri necesare pentru pastrarea identitatii minoritatii istro-romane grav amenintate si pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit ; Invita autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, urmatoarele masuri: 1. adoptarea progresiva a limbii materne in educatia copiilor (folosirea dialectului istro-roman la nivel de vorbire in treapta prescolara si folosirea normei literare romanesti in invatamantul primar) ; 2. respectarea si acordarea de ajutor public in favoarea utilizarii locale a dialectului istro-roman si a limbii romane literare, precum si in favoarea folosirii lor curente in invatamantul mediu si presa din localitatile respective, in masura necesitatilor comunitatilor care le vorbesc ; 3. permisiunea de a oficia serviciile religioase in dialectul istro-roman si in standardul literar romanesc in bisericile din saltele istro-romane, astfel incat istro-romanii sa poata tine cantarile bisericesti in limba lor materna ; 4. organizarea unor forumuri internationale de dezbateri si a unor seminare ale expertilor pentru studierea si repertorierea cu grija a particularitatilor dialectului si culturii istro-romane ; Insarcineaza comisia sa sesizata in fond sa includa pe ordinea de zi a viitoarelor ei sedinte chestiunea minoritatii istro-romane aflate in pericol, sa urmareasca indeaproape evolutiile privind acesta minoritate si sa prezinte un Raport asupra chestiunii respective.
„DIN VIAŢA ŞI OPERA MARILOR BIOLOGI”. COMEMORARE „GRIGORE ANTIPA – 140 DE ANI DE LA NAŞTERE” Perioada: 01.11.2007
„FESTIVALUL ŞANSELOR TALE” – expoziţie de pictură. Perioada: 01.11.2007
„REZULTATELE CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ULTIMII 10 ANI” Perioada: 01.11.2007
125 DE ANI DE LECTURĂ PUBLICĂ ÎN BOTOŞANI (1882 - 2007) Manifestări culturale de promovare a bibliotecii şi a patrimoniului ei; vizite ghidate; expoziţii de carte Perioada: 01.11.2007
FESTIVALUL NAŢIONAL AL TARAFURILOR, ediţia a III-a Perioada: 01.11.2007
FESTIVAL-CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE A PIESEI DE TEATRU ÎNTR-UN ACT „MIHAIL SORBUL”.
Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007
„BALUL GOSPODARILOR”
Perioada: 11.11.2007
Evocare "pe urmele lui Horea, Cloşca şi Crişan" Perioada: 04.11.2007 - 04.11.2007
Vernisajul expoziţiei de pictură şi arte decorative - Maria MIertoiu Perioada: 05.11.2007 - 30.11.2007
Lansare de carte "Necropolele Miciei" autor Ioan Andriţoiu Perioada: 13.11.2007 - 13.11.2007
Salonul cărţii "Vox libri", ediţia I-a Perioada: 01.11.2007 - 04.11.2007
Programul cultural-stiintific "Simpozionul National de Estetica" editia a XIII-a
Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007
140 de ani de la nasterea medicului giurgiuvean Mihai M. Manicatide. Perioada: 08.11.2007 - 08.11.2007
120 de ani de la nasterea lui Petre Ispirescu. Perioada: 02.11.2007 - 02.11.2007
Harta literară a Capitalei, care cuprinde şase trasee de obiective cu semnificaţie literară, istorică şi artistică, a fost lansată la Librăria Cărtureşti fiind prezentate harta cu traseele literare ale Bucureştiului şi o antologie de texte şi imagini despre Bucureşti şi despre alte oraşe implicate în proiect. Antologia cuprinde eseurile şi impresiile de călătorie ale 34 de autori români şi străini.
între biografie şi bibliografie
Mijloace: proiector cinematografic, ecran filme, sala Casei de Cultură a oraşului Mizil
Formatul materialului: multimedia
Grup ţintă: spectatorii şi invitatul
Colaboratori: profesorii Badicioiu Laurentiu Aura Frusinoiu, Daniel Ivan, Michnea Ivanca, Catalin Şerban, Graţiela Macovei
Proiectul a luat naştere la iniţiativa primarului oraşului, Emil Proşcan.
La intalnire cu Adrian Punescu s-a jucat si piesa ANOTIMPURILE, de Emil Proscan
Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română ajunge în atenţia Hollywoodului. Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte de la proza lui Mircea Eliade aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români, Alexandra Maria Lara , care are deja faimă internaţională, interpretând personajul Veronica şi evoluând alături de Marcel Iureş, Florin Piersic junior, Andi Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a asistat pe Coppola în România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Eliade, dă un plus de ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul. Altele chiar găsesc note false prevestind derutarea celor care au gustat până acum filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările regizorului”. Dar acesta, încă fascinat de citirea prozei marelui nostru compatriot care a fost Mircea Eliade, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care trebuie văzută de două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu putem decât să ne bucurăm şi să ne mândrim.
Un film despre cazul Tanacu, unul despre Radio Europa Liberă şi unul despre Bela Lugosi sunt doar câteva dintre documentarele care au fost prezentate la Astra Film Fest 2007. În total, la festivalul ajuns anul acesta la a noua ediţie cuprinzând în total 14 premiere din cele aproape 100 de filme documentare şi o sesiune specială intutulată „O privire asupra Europei de Est”. Ea conţine documentare produse în ultimii 15 ani de Arte şi BBC. Tema expoziţiei de fotografie de anul acesta este „Transilvania mea”.
ASOCIATIA "IULIA HASDEU", Club UNESCO, va invita joi , 1 noiembrie, ora 16,30 , PALATUL SUTU, la Simpozionul inchinat memoriei Iuliei Hasdeu.
Joi, 1 noiembrie, intre orele 10-14, la PLOIESTI (CONSILIUL JUDETEAN + CASA SINDICATELOR),are loc editia a VIII-a a CONFERINTEI NATIONALE A INTELECTUALILOR DE LA SATE. Organizatori: Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc si Asociatia Comunelor din Romania. Va asteptam cu dor si drag, dintr-al vesniciei prag. Noi, cei din linia intai, in frunte cu Maestrul CORNELIU LEU, Mare Ofiter al Ordinului Meritul Cultural, cu dl A. DRAGICI, presedinte, si Mariana GARJU,vice,Asocia tia Comunelor.
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, este deschisă expoziţia de icoană nouă,proiecte murale şi miniaturi intitulată „Sfinte Sărbători la Iaşi“ Punctul culminant al evenimentului îl constituie Zilele Universităţii „Al. I. Cuza“ Expoziţia de icoane organizată de secţia Artă Sacră reprezintă „rezultatul strădaniilor studenţilor de a transmite, prin imagini, adevăruri ale credinţei ortodoxe“ „Şi prin vizibil se pot revela profunde trăiri spirituale, atunci când credinţa se întâlneşte cu arta şi devine un tot unitar“
Dezmatz oltenesc, cu iz occidental, la Craiova, unde, in 21-28 octombrie , s-a desfasurat editia a XI-a a Zilelor Baniei, organizate de Primara si Consiliul Municipal. Sufocanta suita de manifestari cultural-artistice si kitsch-uri, cate 10-16 pe zi, a costat vreo 24 miliarde lei. Neavand bani de paine, ii aruncam pe ...circ, dupa celebra sintagma a lui Juvenal PANEM ET CIRCENSENS. Multe actiuni reusite,de nivel european,dar si spectacole faraonice,fara nicio legatura cu spiritul nostru.
Biruinţă de excepţie a tuturor asociaţiilor românilor din Serbia de Răsărit,acolo unde există 154 sate compact româneşti şi altele circa 50 cu populaţie mixtă (dpdv etnic): Parlamentul Serbiei a recunoscut că limba vorbită de vlaşii/rumânii din Timocul Sârbesc este ROMÂNA.E un prim pas,după 175 de ani de interdicţie a şcolilor şi slujbei religioase in limba română, în Serbia de Răsărit, deşi românii din zona Pancevo-Voivodina au beneficiat mereu,aşa cum era firesc,de drepturile cuvenite.
A 9-a troiţă din Europa, dar prima din Balcani, a fost dăruită românilor din Timocul Sârbesc de Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Culturală George Pomuţ,condusă de preotul Stelian Borzea din Timişoara.In prezenţa a circa 60 de jurnalişti şi a 150 de localnici, sfinţirea Troiţei a avut loc în satul Sârmânovaţ,comuna Negotin,în ceremonialul religios condus de părintele Boian Alexandrovici,care acum trei ani a construit,după 173 ani de interdicţie,prima bisericuţă românească,la el în curte.
Min | Max | |
Joi | 13° | 17° |
Vineri | 10° | 18° |
Sambata | 15° | 16° |
Duminica | 14° | 18° |
Luni | 14° | 16° |